In 2013, o echipa de arheologi de la Muzeul Lolland-Falster din Danemarca au descoperit o vasta „centura de gauri”: o lucrare de aparare a terenului care cuprinde peste 1000 de linii lungi si randuri de mici gauri sapate in pamant. Potrivit arheologului și inspectorului muzeului, Bjørnar Mage, care a oferit un interviu pentru TV2 EAST, aceasta centura de gauri a fost proiectata pentru a incetini armatele inamice care inaintau de pe coasta de sud a insulei Lolland si a fost construita in timpul stapanirii Imperiului Roman in Europa si, desi au fost masurati 770 de metri de centura, personalul muzeului estimeaza ca aceasta poate fi de pana la doua ori mai mare.
Se crede ca centura de gauri ar fi fost situata la aproximativ un kilometru de coasta, intre doua zone umede impasibile, ceea ce inseamna ca atacarea inamicilor care inaintau in Lolland ar fi fost impiedicata, spune Bjørnar Måge. Incepand cu 2013, doua sapaturi mai mici au studiat centura de gauri, dar aceasta sapatura recenta a fost prima care a ilustrat cat de mare a fost de fapt aceasta proprietate militara antica si a dezvaluit ca a fost construita la un moment dat ca parte a unui proiect major de constrictie.
Structura masiva s-ar putea sa se intinda 1,5 km de-a lungul insulei Lolland. (Muzeul Lolland-Falster)
Mormantul printului pagan
E posibil ca centura de gauri sa fi fost construita in zilele care au dus la o batalie importanta, dar poate ca a fost o reactie la o amenintare concreta in care „vreti sa va asigurati ca aveti timp sa va aparati impotriva unui inamic care se apropie”, spune Bjørnar Mage intr-un articol pe Nyheder. Si aceasta implicare imediata aparenta in cladirea structurii este sustinuta de faptul ca nu s-a descoperit nicio dovada ca centura a fost mentinuta vreodata dupa constructia ei si se pare ca a fost lasata sa se prabuseasca.
Pana in prezent, trei centuri de gauri au fost gasite la est de centura principala, dar unele au fost gasite in Jutland. Cu toate acestea, aceasta centura este mult mai larga decat oricare dintre exemplele din Jutland. Constructia centurii de gauri, considera Bjørnar Måge, a necesitat „o rezistenta considerabilă si un hinterland, adica regiune relativ rigida din punct de vedere tectonic, situata in spatele unui sistem muntos cutat”, iar acest lucru depasea capacitatile fermierului local obisnuit, determinandu-l sa creada ca „un conducator sau un print local” se afla in spatele constructiei.” El a spus ca este nevoie de „timp si multă forta de munca” pentru a construi o forta de aparare atat de mare, iar acest lucru ar avea sens doar daca ar exista un „om important in spatele sau”.
Poate ca acordand credibilitate acestei linii de gandire, nu departe de centura de gauri din orasul Hoby, langa Dannemare, arheologii au descoperit un mormant construit din piatra, datand din epoca romana a fierului, dar cercetatorii nu au putut inca sa asocieze cele doua situri.
Sute de markeri traseaza elementele centurii de gauri. (Muzeul Lolland-Falster)
Imaginati-va pentru o secunda groaza de a fi prins intr-o centura de gauri
Coasta Danemarcei, in perioada tarzie a epocii fierului, a fost invadata de armate din Norvegia si Europa de Est, dar nu exista inregistrari istorice cu privire la activitatile militare din nordul tarii, dar centura indică ca a fost pregatita pentru o batalie importanta.
Punand in context centurile de gauri antice, Bjørnar Måge le compara cu „terenurile minate moderne”, concepute special pentru a intarzia avansarea fortelor inamice. Potrivit lucrarii din 2018 a scriitorilor J.E. si H.W Kaufmann, „De la fortificatiile clasice la cele medievale din Tarile Imperiului Roman de Vest, „Crinii lui Cezar”, erau santuri construite rde romani de aproximativ 1 metru adancime, continând varfuri ascutite din lemn si Bjørnar Måge a spus ca soldatii din Viet Cong au folosit „crinii lui Cezar” impotriva soldatilor americani in Razboiul din Vietnam.
Exemplu de Lilia Romana la Castelul Rough, zidul Antonine. (Kim Traynor / CC BY SA 2.0)
Arheologii din Danemarca cred ca centura de gauri a fost conceputa pentru a intarzia armatele care inaintau, astfel incat armata autohtona sa poata ajunge in cele mai potrivite pozitii tactice, de unde ar putea „arunca cu sageti in atacatori, din turnuri” dispuse in spatele centurii goale. Insa pana in acest moment nu au fost gasite resturi arheologice ale unor astfel de turnuri, spune Bjørnar Mage; cu toate acestea, turnurile nu au fost necesare pentru a impiedica in mod serios o armata romana care inainta, de exemplu:
Imaginati-va ca sunteti in prima linie a unei armate romane. Tocmai ati petrecut opt luni inaintand spre Danemarca, nedormiti si osteniti, aparandu-va tabara de atacurile de gherila autohtone in fiecare seara. Sabia va este tocita de la ciopartirea scheletelor popoarelor indigene ale Danemarcei si stati in mijlocul celor 6000 de frati de arme, cand sunteti asurzit de strigatul de razboi „Suntem legiune”, in timp ce comandantul taberei va semnaleaza sa avansati in centura de gauri.
Ferindu-va de miile de varfuri de lemn si gropi adanci, avansul dvs. este lent, dar sunteti aproape de partea cealalta si va opriti să respirati si sa va pregatiti mental pentru un alt macel in masa. Dar apoi, fricile dvs. cele mai grave acumulate ajung intr-un moment de cosmar, in timp ce infanteria daneza incepe sa se subtieze, facand loc fortelor lor speciale care inainteaza prin ceata de dimineata: 200 de cavaleri calare, inarmati cu arcuri care prajesc centura de gauri. Dandu-si seama de destinul care ii asteapta, panica se raspandeste printre oamenii dvs si majoritatea sunt redusi la teama si scancet, pe masura ce cerul se intuneca repede cu mii de sageti grele din stejar cu varf de fier si, pentru o ultima data, gandurile voastre se indreapta catre familiile voastre si campurile de grau de unde ati venit si spre locul in care va veti intoarce, centura de gauri.
Din pacate, din cauza circumstantelor sale de mediu, centura de gauri Lolland dispare rapid, iar Bjørnar Mage a spus ca, daca locul ar fi fost lasat inca cinci ani, „probabil ca nu va mai ramane nimic” si, mai mult, doar partea de jos de cinci centimetri a centurii a fost pastrate in multe zone ale structurii.