Malnutritia este o afectiune care rezulta din consumul unei diete care nu furnizeaza o cantitate sanatoasa a unuia sau mai multi nutrienti.
Aceasta include dietele care au prea putini nutrienti sau atat de multi, incat dieta provoaca probleme de sanatate. Nutrientii implicati pot include calorii, proteine, carbohidrati, grasimi, vitamine sau minerale.
Lipsa nutrientilor se numeste subnutritie, in timp ce un surplus de substante nutritive prezinta supranutritie. Malnutritia este folosita cel mai adesea pentru a se referi la subnutritie – atunci cand o persoana nu primeste suficiente calorii, proteine sau micronutrienti.
Daca subnutritia apare in timpul sarcinii sau inainte de doi ani, aceasta poate duce la probleme permanente de dezvoltare fizica si mentala.
Subnutritia extrema, cunoscuta sub numele de foame sau foamete cronica, poate avea simptome care includ: o inaltime scurta, un corp subtire, niveluri de energie foarte slabe sau picioare si abdomen umflate. Cei care sunt subnutriti adesea se infecteaza si sunt expusi la diferite boli. Simptomele deficientelor de micronutrienti depind de micronutrientul care lipseste.
Subnutritia se datoreaza cel mai adesea lipsei de alimente de inalta calitate, in dieta unei persoane. Acest lucru este adesea legat de preturile ridicate ale alimentelor si de saracie. Lipsa alaptarii poate contribui la subnutritie.
Bolile infectioase precum gastroenterita, pneumonia, malaria si rujeola, care cresc necesarul de nutrienti, pot provoca, de asemenea, malnutritie. Exista doua tipuri principale de subnutritie: malnutritia proteina-energie si deficientele dietetice. Malnutritia energetica proteica are doua forme severe: kwashiorkor (o lipsa de proteine) si marasmus (o lipsa de proteine si calorii).
Deficientele comune de micronutrienti includ lipsa de fier, iod si vitamina A. Deficientele pot deveni mai frecvente in timpul sarcinii, din cauza nevoii crescute de nutrienti a organismului. In unele tari in curs de dezvoltare, supranutritia sub forma de obezitate incepe sa se prezinte in aceleasi comunitati ca si subnutritia. Acest lucru se datoreaza faptului ca alimentele care sunt adesea disponibile, nu sunt sanatoase. Alte cauze ale malnutritiei includ anorexia nervoasa si chirurgia bariatrica.
Eforturile de imbunatatire a nutritiei sunt unele dintre cele mai eficiente forme de ajutor pentru dezvoltarea cresterii. Alaptarea poate reduce ratele de malnutritie si deces la copii, iar unele eforturi de promovare a practicii au avut succes. La copiii mici, furnizarea de alimente (in plus fata de laptele matern) intre sase luni si doi ani de la nastere, imbunatateste rezultatele.
Exista, de asemenea, dovezi bune care sustin suplimentarea unui numar de micronutrienti la femei in timpul sarcinii si la copiii mici din lumea in curs de dezvoltare. Livrarea de alimente si furnizarea de bani catre organizatiile care fac acest lucru poate ajuta la obtinerea de alimente celor care au cel mai mult nevoie de ele. Unele strategii ii ajuta pe oameni sa cumpere alimente pe pietele locale. Pur si simplu hranirea elevilor la scoala este insuficienta.
Gestionarea malnutritiei severe la domiciliul persoanei cu alimente terapeutice gata de utilizare este posibila de cele mai multe ori. La cei care sufera de malnutritie severa complicata de alte probleme de sanatate, se recomanda tratamentul in spital. Aceasta implica adesea gestionarea nivelului scazut al zaharului din sange si a temperaturii corpului, abordarea deshidratarii si hranirea treptata.
Antibioticele de rutina sunt de obicei recomandate din cauza riscului ridicat de infectie. Masurile pe termen mai lung includ: imbunatatirea practicilor agricole, reducerea saraciei si imbunatatirea salubrizarii.
In 2018, in lume existau 821 milioane de persoane subnutrite (10,8% din populatia totala). Aceasta reprezinta o reducere de aproximativ 176 de milioane de oameni din 1990, cand 23% din populatia lumii, erau persoane subnutrite. Cu toate acestea, a existat o crestere a foamei din 2015, cand aproximativ 795 de milioane, sau 10,6%, erau subnutriti. In 2012, s-a estimat ca inca un miliard de oameni duceau lipsa de vitamine si minerale.
In 2015, s-a estimat ca malnutritia proteica-energie a avut ca rezultat 323.000 de decese – in scadere fata de 510.000 de decese din 1990. Alte deficiente nutritionale, care includ carenta de iod si anemia cu deficit de fier, au dus la alte 83.000 de decese. Se crede ca aproximativ o treime din decesele la copii se datoreaza subnutritiei, desi decesele sunt rareori etichetate ca atare. In 2010, s-a estimat ca a subnutritia a contribuit la aproximativ 1,5 milioane de decese la femei si copii, desi unii estimeaza ca numarul poate fi mai mare de 3 milioane.
S-a estimat ca in plus 165 de milioane de copii, au intampinat deficiente de crestere din cauza malnutritiei in 2013. Subnutritia este mai frecventa in tarile in curs de dezvoltare. Anumite grupuri au rate mai mari de subnutritie, inclusiv femeile – in special in timpul sarcinii sau alaptarii – copiii cu varsta sub cinci ani si varstnicii. La varstnici, subnutritia se datoreaza mai frecvent factorilor fizici, psihologici si sociali, nu lipsei de hrana.
Reducerea malnutritiei este o parte esentiala a Obiectivului de dezvoltare durabila 2 (ODD2) „Foame zero”, cu un obiectiv de stopare a malnutritiei la nivel mondial, alaturi de reducerea riscurilor care duc la aparitia acesteia. Conform Programului alimentar mondial (PAM), 135 de milioane de oameni sufera de foame acuta, in mare parte din cauza conflictelor provocate de om, a schimbarilor climatice si a recesiunilor economice. COVID-19 ar putea dubla numarul persoanelor cu risc de a suferi de foame acuta pana la sfarsitul anului 2020.
Definitii
Malnutritia poate fi impartita in doua tipuri diferite, SAM si MAM. SAM se refera la copiii cu malnutritie acuta severa. MAM se refera la malnutritie acuta moderata.
Subnutritie si supranutritie
Malnutritia este cauzata de consumul unei diete in care substantele nutritive nu sunt suficiente sau aportul acestora este prea mare incat poate sa provoace probleme de sanatate. Este o categorie de boli care include subnutritia si supranutritia. Supranutritia poate duce la obezitate si supraponderalitate. In unele tari in curs de dezvoltare, supranutritia sub forma de obezitate incepe sa se prezinte in aceleasi comunitati ca si subnutritia.
Cu toate acestea, termenul de malnutritie este frecvent utilizat pentru a se referi numai la subnutritie. Acest lucru se aplica in special in contextul cooperarii pentru dezvoltare. Prin urmare, „malnutritia” din documentele Organizatiei Mondiale a Sanatatii, UNICEF, Salvati Copiii sau alte organizatii internationale neguvernamentale (ONG-uri), este de obicei echivalata cu subnutritia.
Malnutritie proteica-energetica
Subnutritia este uneori folosita ca sinonim al malnutritiei proteine-energetice (PEM) in timp ce forme includ atat deficiente de micronutrienti, cat si malnutritie energetica proteica. Difera de restrictia de calorii, deoarece restrictia de calorii nu poate duce la efecte negative asupra sanatatii. Termenul hipoalimentare inseamna subalimentare.
Termenul „malnutritie severa” sau „subnutritie severa” este adesea folosit pentru a se referi in mod specific la PEM. PEM este adesea asociat cu un deficit de micronutrienti. Doua forme de PEM sunt kwashiorkor si marasmus si acestea coexista de obicei.
Efecte
Malnutritia creste riscul de infectie si boli infectioase, iar malnutritia moderata slabeste fiecare parte a sistemului imunitar. De exemplu, este un factor de risc major in aparitia tuberculozei active. Malnutritia proteica si energetica si deficientele micronutrientilor specifici (inclusiv fierul, zincul si vitaminele) cresc susceptibilitatea la infectie.
Malnutritia afecteaza transmiterea HIV prin cresterea riscului de transmitere de la mama la copil si, de asemenea, cresterea replicarii virusului. In comunitatile sau zonele care nu au acces la apa potabila sigura, aceste riscuri suplimentare pentru sanatate prezinta o problema critica. Energia mai mica si functia afectata a creierului reprezinta, de asemenea, spirala descendenta a malnutritiei, deoarece victimele sunt mai putin capabile sa indeplineasca sarcinile de care au nevoie pentru a dobandi alimente, a castiga venituri sau a obtine o educatie.
Hipoglicemia (glicemia scazuta) poate rezulta din faptul ca un copil nu mananca timp de 4 pana la 6 ore. Hipoglicemia ar trebui luata in considerare daca exista letargie, schiopatare, convulsii sau pierderea cunostintei. Daca zaharul din sange poate fi masurat imediat si rapid, se recomanda sa faceti acest lucru.
Cauze
Cauzele majore ale malnutritiei includ saracia si preturile alimentelor, practicile alimentare si productivitatea agricola, multe cazuri individuale fiind un amestec de mai multi factori. Malnutritia clinica, cum ar fi casexia, este o povara majora si in tarile dezvoltate. De asemenea, trebuie luate in considerare diferite scale de analiza pentru a determina cauzele sociopolitice ale malnutritiei.
De exemplu, populatia unei comunitati care se afla in zonele sarace poate fi expusa riscului daca zona nu dispune de servicii legate de sanatate, dar la o scara mai mica anumite gospodarii sau persoane pot avea un risc si mai mare din cauza diferentelor de niveluri de venit, acces la pamant sau la niveluri de educatie.
Boli
Malnutritia poate fi o consecinta a problemelor de sanatate, cum ar fi gastroenterita sau bolile cronice, in special HIV / SIDA. Diareea si alte infectii pot provoca malnutritie prin scaderea absorbtiei nutrientilor, scaderea aportului de alimente, cresterea cerintelor metabolice si pierderea directa a nutrientilor.
Infectiile cu paraziti, in special infectiile cu viermi intestinali (helmintiaza), pot duce, de asemenea, la malnutritie. O cauza principala a diareei si a infectiilor cu viermi intestinali la copiii din tarile in curs de dezvoltare este lipsa igienei.
Oamenii pot deveni subnutriti din cauza pierderii anormale de nutrienti (din cauza diareei sau a bolilor cronice care afecteaza intestinul subtire). Aceste conditii pot include boala Crohn sau boala celiaca netratata. Malnutritia poate aparea si din cauza cheltuielilor energetice crescute (malnutritie secundara).