Industria tech trece printr-o perioadă ciudată. Pe de o parte, companiile de inteligență artificială pompează miliarde în dezvoltarea unor modele tot mai performante. Pe de altă parte, sălile de tribunal se umplu de procese în care creatori, jurnaliști și artiști cer socoteală pentru conținutul folosit fără permisiune la antrenarea acestor sisteme. Între inovație și drepturile de autor s-a deschis o prăpastie pe care nimeni nu știe cum să o acopere.
Pe 29 ianuarie 2026, două proiecte blockchain au ieșit în față cu o propunere concretă. Story Protocol și OpenLedger au anunțat lansarea unui standard comun care promite să rezolve, sau măcar să amelioreze, această problemă aparent fără soluție. Ideea lor e simplă, dar ambițioasă: să facă proprietatea intelectuală compatibilă nativ cu sistemele AI, oferind în același timp transparență totală și plăți automate pentru creatori.
O industrie în criză de legitimitate
Ca să înțelegem de ce această lansare contează, trebuie să ne uităm la ce s-a întâmplat în ultimul an. 2025 a fost anul în care procesele împotriva companiilor AI au explodat. Numărul cazurilor s-a dublat față de 2024, ajungând la peste 70 de procese active doar în instanțele federale americane.
OpenAI, Google, Meta, Anthropic, Midjourney, Perplexity AI – toți giganții domeniului se luptă acum cu acuzații că și-au antrenat modelele pe conținut furat, fără să plătească un ban creatorilor originali.
Cazul care a zguduit industria a fost acordul Bartz versus Anthropic. Compania din spatele lui Claude a acceptat să plătească 1,5 miliarde de dolari pentru a închide un proces colectiv. Acuzația? Că ar fi descărcat milioane de cărți piratate de pe site-uri precum LibGen și Z-Library pentru a-și antrena modelul.
Autorii care au refuzat acordul au depus apoi procese individuale, cerând câte 150.000 de dolari pentru fiecare carte folosită fără permisiune, de la fiecare companie AI în parte.
Hollywood-ul a intrat și el în joc. Disney și Universal au dat în judecată Midjourney pentru că generează imagini cu personaje din Marvel și Star Wars fără nicio licență. Warner Bros. a urmat cu acuzații similare. The New York Times continuă bătălia juridică contra OpenAI și Microsoft, susținând că aceste companii au construit, de fapt, un substitut pentru jurnalismul original – și cer despăgubiri de miliarde.
Așa cum notează și echipa editorială de la Cryptology.ro, principalul portal de știri crypto în limba română, toată această incertitudine juridică a creat o zonă gri imensă. Dezvoltatorii de AI nu știu exact ce au voie să folosească, creatorii nu au cum să-și urmărească munca odată ce aceasta intră în seturile de antrenament, iar instanțele încă se chinuie să aplice legi vechi de decenii la tehnologii care nu existau când acele legi au fost scrise.
Ce propun Story Protocol și OpenLedger?
Cele două proiecte și-au împărțit sarcinile în mod complementar. Story Protocol funcționează ca un fel de registru global pentru proprietatea intelectuală. Orice creator își poate înregistra lucrarea pe acest blockchain, definind clar cine e proprietarul, în ce condiții poate fi licențiată, ce se întâmplă cu lucrările derivate și cum se împart banii. Toate aceste informații sunt stocate într-un format pe care mașinile îl pot citi și procesa automat.
Tehnologia de bază se numește Programmable IP License, sau PIL. Gândește-te la ea ca la un contract de licențiere care se execută singur. În loc să angajezi avocați și să negociezi luni de zile, pur și simplu setezi condițiile o singură dată, iar sistemul le aplică automat ori de câte ori cineva vrea să-ți folosească munca. Inspirat din legislația americană și din Convenția de la Berna, PIL-ul transformă fiecare activ înregistrat într-un NFT cu superputeri – unul care știe singur când și cum poate fi folosit.
OpenLedger intră în scenă ca strat de verificare. Acest blockchain e construit special pentru AI și se ocupă cu aplicarea efectivă a licențelor – atât când modelele sunt antrenate, cât și când generează conținut nou. Partea impresionantă e verificarea criptografică: OpenLedger poate dovedi matematic cum a fost folosit un anumit conținut protejat, oferind un nivel de transparență pe care industria nu l-a mai văzut până acum.
Când conținutul licențiat contribuie la comportamentul unui model AI sau la ceea ce acesta generează, plățile se fac automat. Fără intermediari, fără negocieri interminabile, fără procese. Ram, unul dintre contribuitorii principali la OpenLedger, a rezumat situația destul de bine: inteligența artificială nu poate crește pe ambiguitate juridică. Dacă AI devine infrastructură economică, atunci proprietatea intelectuală trebuie să devină programabilă și monetizabilă în mod implicit.
Urmărirea conținutului de la sursă la output
Până acum, când o lucrare intra în setul de antrenament al unui model AI, dispărea efectiv. Creatorul nu avea cum să știe dacă fotografia lui, articolul lui sau melodia lui au ajuns sau nu în măruntaiele vreunui sistem. Companiile de AI nu țineau jurnale detaliate, iar când le țineau, nu le făceau publice. Toată economia asta funcționa în întuneric.
Standardul propus schimbă asta fundamental. Datele de antrenament, modelele și output-urile pot fi urmărite de la un capăt la altul. Jurnalele de utilizare rămân pe blockchain, auditabile de oricine. Plățile se decontează automat, fără să treacă prin mâini de intermediari. Pentru companii, asta înseamnă posibilitatea de a demonstra că sunt în regulă cu legea – lucru din ce în ce mai important pe măsură ce reglementările se înăspresc. Pentru creatori, înseamnă venituri care vin singure, fără să trebuiască să-și angajeze detectivi sau avocați.
Unde s-ar putea aplica în practică
Antrenarea modelelor mari e cazul cel mai evident, dar potențialul merge mai departe. Agenții autonomi – acele sisteme AI care pot acționa independent pentru a rezolva sarcini complexe – vor avea nevoie de acces la date și conținut pentru a funcționa. Standardul le-ar permite să cumpere licențe, să folosească material protejat și să distribuie plăți, totul automat, fără intervenție umană.
Story Protocol lucrează deja la un framework numit Agent TCP/IP, gândit să permită tranzacții de proprietate intelectuală între agenți. Sună a science fiction, dar ideea e că în viitor, sistemele AI ar putea negocia și cumpăra licențe între ele, pentru date de antrenament, stiluri creative sau strategii.
Platformele de conținut generat de AI ar beneficia și ele. Când un sistem generează o imagine care se bazează pe stilul unui artist anume, sau un text care preia fragmente din mai multe surse, întrebările legate de atribuire devin complicate. Cine deține rezultatul? Cine ar trebui plătit? Standardul oferă răspunsuri tehnice: înregistrează originea fiecărui element, aplică regulile de împărțire convenite și direcționează banii automat către toți cei implicați.
Ce câștigă companiile?
Pentru firmele care vor să folosească AI la scară mare, standardul oferă ceva esențial: liniște. Încorporând respectarea drepturilor direct în fluxul de lucru, companiile pot opera fără frica constantă a proceselor sau a amenzilor. Iar presiunea reglementară crește vizibil. În America, instanțele se pregătesc să decidă în 2026 pe cazuri care ar putea redefini complet doctrina utilizării echitabile în contextul AI. În Europa, cerințele de transparență devin tot mai dure.
Mihai Popa, de la Cryptology.ro, observă că acest tip de infrastructură ar putea deveni obligatoriu pe măsură ce legile evoluează. Companiile care adoptă din timp sisteme de trasabilitate și licențiere automată vor fi mai bine pregătite pentru ce urmează. Cele care ignoră problema riscă să se trezească într-o poziție incomodă când reglementările îi vor ajunge din urmă.
Peisajul mai larg
Lansarea asta nu vine din neant. Face parte dintr-o mișcare mai largă de a aduce proprietatea intelectuală pe blockchain. Vorbim de o industrie evaluată la peste 61 de trilioane de dolari, cu venituri anuale din licențiere de peste 500 de miliarde. Și totuși, cea mai mare parte a acestor active rămâne blocată în sisteme juridice învechite, lente și scumpe.
Story Protocol a atras deja investiții de peste 140 de milioane de dolari și e evaluat la 2,25 miliarde. Investitori precum a16z Crypto, Polychain Capital și Samsung NEXT au pariat pe viziunea echipei. OpenLedger a strâns 8 milioane într-o rundă seed condusă tot de Polychain. Tokenul IP, nativ pentru Story, funcționează atât pentru taxe de tranzacție, cât și pentru guvernanță și staking. Tokenul OPEN al OpenLedger recompensează contribuitorii de date și susține întreaga rețea.
Provocări reale
Viziunea e frumoasă, dar drumul spre implementare e plin de obstacole. Adoptarea rămâne marea întrebare. Pentru ca sistemul să funcționeze, trebuie să-l folosească și marile companii AI, și creatorii, și platformele de distribuție. Fără masă critică, rămâne un experiment interesant, dar fără impact real.
Mulți creatori habar n-au ce înseamnă tokenizarea proprietății intelectuale și privesc cu suspiciune orice implică blockchain sau crypto. Să-i convingi că merită să-și înregistreze lucrările pe un sistem nou va cere efort serios de educație și demonstrații concrete de beneficii.
Și apoi e problema legală. Standardul promite să facă legătura între regulile blockchain și sistemul juridic tradițional, dar nimeni nu știe încă dacă un judecător va recunoaște un contract inteligent ca pe un acord de licențiere valid. Vor trebui cazuri de test, poate chiar legi noi, ca să se clarifice lucrurile.
Tendințe din industrie
Industria pare să se îndrepte spre modele bazate pe licențiere, nu pe prohibiție totală sau utilizare fără restricții. Warner Music a rezolvat procesele cu Suno și Udio și plănuiește să lanseze platforme comune de creație muzicală în 2026. Disney a investit un miliard de dolari în OpenAI și a acceptat ca personajele sale să apară în generatorul video Sora, dar în condiții controlate.
Aceste parteneriate sugerează că viitorul ar putea fi unul hibrid: AI și creatori umani lucrând împreună în cadre bine definite, cu compensație automată și transparență. Standardul Story Protocol și OpenLedger oferă infrastructura tehnică pentru astfel de colaborări.
OpenLedger promovează conceptul de Payable AI – AI plătibil, dacă vrei. Ideea e să replice economia platformelor precum YouTube, unde creatorii sunt plătiți proporțional cu contribuția lor, dar aplicată la antrenarea sistemelor AI. Cercetătorii, scriitorii, experții care furnizează date ar primi venituri automate bazate pe cât de mult contribuie lucrările lor la comportamentul modelelor.
Ce urmează în 2026?
Anul acesta va fi decisiv. Instanțele americane vor da verdicte pe mai multe procese majore, iar aceste decizii vor stabili precedente pentru toată lumea. Dacă judecătorii decid că antrenarea pe conținut protejat fără licență e ilegală, companiile AI vor trebui să-și regândească complet modelul de afaceri. Dacă decid că e utilizare echitabilă, creatorii vor rămâne fără pârghii legale.
Standardul Story Protocol și OpenLedger oferă o cale de mijloc. În loc să aștepte verdictele sau să opereze în incertitudine, companiile pot adopta un sistem care oferă claritate imediată. Conținut licențiat, utilizare trasabilă, plăți automate. E o abordare proactivă care ar putea atrage atât dezvoltatorii AI care vor să evite riscuri, cât și creatorii care caută modalități mai simple de a-și monetiza munca.
Dincolo de asta, se vorbește despre primitive DeFi bazate pe proprietate intelectuală, ceea ce unii numesc IPFi. Posibilitatea de a folosi proprietatea intelectuală ca garanție în protocoale de împrumut ar putea debloca lichiditate semnificativă pentru creatori. E un teritoriu necunoscut, dar potențialul există.
De ce contează
Dincolo de detaliile tehnice, lansarea asta marchează ceva important. Pentru prima dată există o propunere serioasă pentru a face proprietatea intelectuală nativ compatibilă cu AI, cu tot ce implică asta.
Dacă standardul prinde, ar putea schimba felul în care gândim despre creație și compensație în era digitală. Creatorii individuali ar avea acces la o piață globală, cu plăți care vin automat. Companiile AI ar putea accesa conținut de calitate fără frica proceselor. Toată lumea ar câștiga ceva.
Succesul depinde de capacitatea de a atrage participanți din toate colțurile ecosistemului. Dar prin simpla existență a acestui standard, Story Protocol și OpenLedger au arătat că există alternative la conflictul aparent inevitabil dintre AI și drepturile creatorilor. Într-o industrie plină de incertitudine, asta e deja o contribuție valoroasă.
Viitorul AI ar putea fi unul în care transparența și compensația echitabilă nu mai sunt opționale, ci parte din infrastructura de bază. Dacă asta se va întâmpla sau nu, rămâne de văzut. Dar direcția a fost trasată.