Blockchain-ul Bitcoin este o fuziune intre Bitcoin (BTC) si tehnologia blockchain. O persoana sau un grup de persoane cunoscut sub numele de Satoshi Nakamoto a creat protocolul Bitcoin in 2008 pentru a descentraliza controlul banilor atunci cand entitatile centralizate au esuat in lume. O publicatie numita Cartea alba Bitcoin a prezentat un set de reguli de calcul care au determinat un nou tip de baza de date distribuita: blockchain-ul. Reteaua a fost lansata in ianuarie 2009.
Cea mai cunoscuta criptomoneda, Bitcoin, este cea pentru care a fost creata tehnologia blockchain. La fel ca dolarul american, o criptomoneda este un mijloc digital de schimb care utilizeaza tehnici de criptare pentru a supraveghea stabilirea unitatilor monetare si a verifica transferurile financiare.
Blockchain-ul Bitcoin se refera la datele stocate in „blocuri” de informatii care sunt apoi legate impreuna intr-un „lant” permanent. Un bloc este o colectie de tranzactii Bitcoin dintr-o anumita perioada. Teancurile de blocuri sunt depozitate unul peste altul, fiecare bloc nou se bazeaza pe cele anterioare. Ca rezultat, se formeaza un lant de blocuri, dand nastere cuvantului „blockchain”.
De fiecare data cand se adauga un bloc nou, acesta face blocurile anterioare nemodificabile. Acest lucru asigura faptul ca fiecare bloc este mai sigur in timp si este un exemplu al modului in care tehnologia Bitcoin schimba modul in care se realizeaza tranzactiile bancare si financiare.
Blockchain-ul Bitcoin, cu toate acestea, este mult mai mult decat criptovaluta: este tehnologia pe care se bazeaza majoritatea criptomonedelor, inclusiv Bitcoin. Blockchain-ul Bitcoin este unic, deoarece asigura exactitatea tuturor tranzactiilor. Fiecare actiune din blockchain este inregistrata si nu exista nimic care sa ramana in afara retelei.
Odata ce o actiune este inregistrata si stocata intr-unul din blocurile de informatii, aceasta este marcata in timp si securizata, iar intreaga inregistrare este disponibila pentru oricine din sistem.
Blockchain-ul Bitcoin este, de asemenea, descentralizat, ceea ce inseamna ca nu este stocat intr-un singur computer principal sau controlat de o singura companie. Este distribuit pe multe computere din retea.
In blockchain-ul Bitcoin, exista coduri numite hash. Un hash este unic pentru fiecare bloc din blockchain. Hashing-ul permite fiecarui utilizator de retea sa identifice fiecare bloc si ii indeamna sa se deplaseze in lant, deoarece fiecare bloc are propriul sau hash si un hash al unui bloc anterior.
Avand in vedere acesta din urma, partile critice ale blockchain-ului includ inregistrari, bloc, hash si lant. Inregistrarile block si inregistrarile tranzactionale sunt cele doua tipuri de inregistrari din blockchain. Un bloc contine cele mai recente tranzactii Bitcoin care nu au fost inca inregistrate in niciun bloc anterior. Inregistrarile tranzactiilor includ datele despre activ, pret si proprietate care sunt inregistrate, aprobate si decontate pe toate nodurile in cateva secunde.
In esenta, un hash este un sir de lungime fixa generat dupa transformarea oricarei lungimi de date de intrare din reteaua blockchain, un bloc este similar cu o pagina dintr-un registru sau un registru si un lant se refera la blocuri legate intre ele intr-o retea.
Scurt istoric al blockchain-ului Bitcoin
Ideea tehnologiei blockchain a fost introdusa in 1991 de Stuart Haber si W. Scott Stornetta in lucrarea lor „How to Time-Stamp a Digital Document”. In aceasta lucrare, au explicat utilizarea unui lant continuu de marcari temporale (timestamp-uri) pentru a inregistra informatii in siguranta.
Bitcoin a fost creat in mare masura pentru a facilita schimbul de criptomonede Bitcoin. Cu toate acestea, primii adoptatori si inventatori au descoperit rapid ca are un potential mult mai mare. Avand in vedere acest lucru, au conceput blockchain-ul Bitcoin pentru a stoca mai mult decat date despre miscarea jetonului.
Tehnologia Bitcoin utilizeaza tranzactii peer-to-peer (P2P), facand posibila functionarea fara nicio banca sau terta parte pentru a gestiona fiecare miscare financiara. Permite ca platile online sa fie trimise direct de la o parte la alta fara a trece prin vreo institutie financiara.
Termenul peer-to-peer inseamna ca computerele care fac parte din retea sunt egale intre ele, ca nu exista noduri „speciale” si ca toate nodurile impart sarcina furnizarii de servicii de retea. Este alcatuit din mii de noduri Bitcoin care ruleaza protocolul. Protocolul este responsabil pentru stabilirea si protejarea blockchain-ului.
Formarea unei retele peer-to-peer este posibila deoarece datele utilizatorilor sunt legate de persoana sau entitatea cu care interactioneaza si sunt responsabile de mentinerea functionala a retelei distribuite. Informatiile referitoare la individ sau entitate sunt apoi transmise din portofelul Bitcoin la locatia si adresa IP, ceea ce reprezinta interactiunea peer-to-peer Bitcoin.
De ce este nevoie pentru ca blockchain-ul Bitcoin sa functioneze?
Bitcoin reprezinta o forma de bani digitala, fara incredere, alaturi de o miscare de descentralizare a serviciilor financiare. Inainte de Bitcoin, era nevoie ca un tert de incredere sa pastreze un registru – sistemul de evidenta a datelor financiare ale unei companii sau persoane – pentru a inregistra cine detinea cat. Toata lumea are o copie a acestui registru cu reteaua Bitcoin, deci nu este nevoie de terti.
Fiecare tranzactie Bitcoin are loc in reteaua Bitcoin blockchain, care este spatiul digital in care se produce mineritul Bitcoin si generarea de energie hash. Puterea de hashing este puterea de procesare utilizata de computer sau hardware pentru a efectua si rezolva diferiti algoritmi de hash. Acesti algoritmi sunt utilizati pentru a crea noi criptomonede si le permit sa tranzactioneze intre ele. Acest proces se numeste minerit.
De obicei, proprietarii de Bitcoin isi achizitioneaza rezervele de criptomonede printr-un schimb de criptomonede, o platforma care faciliteaza tranzactiile Bitcoin si alte criptomonede. Registrul descentralizat este ceea ce face reteaua blockchain. Aceasta din urma arata ca Bitcoin este o bucata de software, un set de procese in care participantii indeplinesc sarcini diferite.
Un blockchain este un registru digital al tranzactiilor duplicate distribuite in reteaua de sisteme informatice a blockchain-ului. Fiecare bloc din lant contine mai multe tranzactii si, ori de cate ori are loc o noua tranzactie pe blockchain, se adauga o inregistrare a acelei tranzactii in registrul fiecarui participant.
Aceasta baza de date distribuita este gestionata de mai multi participanti utilizand o tehnologie numita tehnologie de registru distribuit (DLT). Blockchain este un tip de DLT in care tranzactiile sunt inregistrate folosind o semnatura criptografica imuabila cunoscuta sub numele de hash. Tranzactiile sunt apoi organizate in blocuri. Fiecare bloc nou include un hash al celui precedent, inlantuindu-le in mod eficient, motiv pentru care registrele distribuite sunt denumite in mod obisnuit blockchains.
Blockchain-ul functioneaza ca un registru, urmarind fiecare tranzactie Bitcoin si se auto-verifica, ceea ce inseamna ca intreaga retea de noduri – diferite computere care participa la retea – vor verifica si asigura in mod constant fiecare miscare. Aici intra in joc „minerii”: computerele lor fac munca grea pentru a mentine lantul si astfel primesc Bitcoin ca recompensa. Aceste reguli, in mod colectiv, formeaza protocolul Bitcoin.
Minerii Bitcoin se refera la computerele de mare putere care rezolva probleme complexe de matematica pentru a bate o moneda. Minerii sunt masini dedicate retelei care verifica toate tranzactiile si blocheaza orice actor rau intentionat. Minerii Bitcoin compileaza cat mai multe tranzactii posibil intr-un bloc, apoi verifica blocul si il adauga in lantul blocurilor anterioare folosind o metoda matematica. Pentru furnizarea puterii lor de calcul retelei, minerii sunt platiti in Bitcoin nou creat.
Cum functioneaza blockchain-ul Bitcoin?
Un blockchain este un tip de baza de date care reprezinta o colectie de informatii stocate electronic pe un sistem informatic. Ceea ce este pastrat in baze de date, informatii sau date este de obicei structurat intr-un format de tabel care faciliteaza cautarea si filtrarea informatiilor. Bazele de date sunt concepute pentru a stoca cantitati mari de informatii care pot fi accesate, filtrate si editate usor si rapid de multi utilizatori in orice moment.
Pentru a face acest lucru, bazele de date extinse gazduiesc date pe servere formate din computere puternice. Aceste servere pot fi construite folosind sute si sute de computere. De ce? Pentru a avea stocarea si puterea de calcul necesare pentru ca multi utilizatori sa poata accesa simultan baza de date. Aceasta este diferenta dintre o baza de date, sa zicem, si o unitate de stocare de tip cloud.
Iata cum difera un blockchain de o baza de date. Prima diferenta este modul in care sunt structurate datele. O baza de date structureaza datele in tabele, in timp ce un blockchain colecteaza informatii in grupuri, cunoscute sub numele de blocuri, care contin seturi de date.
Fiecare bloc are o capacitate de stocare specifica care este inlantuita pe blocul anterior umplut atunci cand este umplut, formand un lant de date. De aceea se numeste blockchain: milioane de blocuri umplute cu date sunt inlantuite.
Acest sistem inseamna ca fiecare blockchain este o baza de date mai complexa, deoarece creeaza un lant ireversibil de date atunci cand este implementat intr-un sistem descentralizat. Cand un bloc este umplut, acesta este neschimbat si devine parte dintr-o cronologie si, astfel, fiecare bloc de pe lant are o marcare temporala exacta atunci cand este adaugat la lant.
Astfel, scopul blockchain-ului este sa permita inregistrarea si distribuirea informatiilor digitale, dar nu editarea acestora. De aceea nu este o baza de date in sine; nimeni nu-l poate schimba odata ce este umplut si inlantuit. Odata cu aparitia tehnologiei Bitcoin, blockchain-ul a avut prima sa utilizare reala.
Reducerea riscurilor
Utilizarea unei retele blockchain are multe avantaje. In primul rand, acuratetea lantului. Tranzactiile care fac parte din blockchain trebuie aprobate de mii si mii de computere. Aceasta elimina orice implicare umana in verificare, ceea ce inseamna ca exista mai putine erori umane, precum si o inregistrare mai precisa a informatiilor.
Dar, daca unul dintre computerele din retea face o greseala de calcul? Eroarea ar fi doar intr-o singura copie a blockchain-ului. Pentru ca aceasta sa se raspandeasca, cel putin 51% din retea ar trebui sa aiba aceeasi greseala, ceea ce este foarte putin probabil.
Un alt avantaj este ca blockchain elimina necesitatea verificatorilor terti. Orice membru al retelei Bitcoin poate verifica oricand blockchain-ul.
Datele Blockchain sunt descentralizate, ceea ce inseamna ca nu sunt stocate intr-o locatie centrala, ci sunt copiate si raspandite intr-o vasta retea de computere. Acest lucru face foarte dificil pentru oricine sa manipularea datelor, deoarece un kicker, de exemplu, ar avea nevoie de acces la toate retelele pentru a le compromite pe deplin.
In cele din urma, o parte instrumentala a blockchain-ului este ca, desi oricine are o conexiune la internet poate vedea lista istoricului tranzactiilor retelei si poate accesa detalii despre tranzactii, nimeni nu poate accesa informatii de identificare despre utilizatorii care fac acele tranzactii. De asemenea, de fiecare data cand o tranzactie este inregistrata, aceasta este verificata de retea, ceea ce inseamna ca mii de computere care o compun confirma daca detaliile achizitiei sunt corecte.
Blockchain vs. banci
Blockchain functioneaza foarte diferit fata de o banca traditionala, deoarece este 100% descentralizat si se bazeaza pe mii de computere pentru a-si verifica tranzactiile. Aceasta inseamna ca ruleaza 24/7, in fiecare zi a anului. Cel mai semnificativ avantaj al tuturor blockchain-urilor Bitcoin este transparenta, deoarece blockchain-ul actioneaza ca un registru public pentru fiecare tranzactie efectuata in reteaua Bitcoin.
Alte diferente sunt ca viteza tranzactiilor este de doar 15 minute sau de peste o ora, in functie de congestia retelei. In timp ce platile cu cardul si depozitele prin cec pot dura intre 24 si 72 de ore.
Blockchain-ul Bitcoin are taxe variabile, de obicei cuprinse intre 0 si 50 USD. In timp ce taxa nu are legatura cu suma transferata, aceasta este determinata de circumstantele retelei la moment si de dimensiunea datelor tranzactiei. Deoarece un bloc pe blockchain-ul Bitcoin poate contine doar un megabyttampere (MB) de date, numarul de tranzactii incluse intr-un singur bloc este limitat.
O alta diferenta consta in modul de efectuare a tranzactiilor. In timp ce blockchain-ul permite oricui are o conexiune la internet sa efectueze un transfer, bancile au nevoie sa aveti un cont, un telefon mobil sau un computer.
Toate aceste diferente fac din tehnologia blockchain un mare perturbator al finantelor traditionale si al industriei bancare. Sunt lanturi cu protectie impotriva manipularii si descentralizate, care nu numai ca reduc costurile, ci creeaza o retea transparenta in care utilizatorii se pot simti imputerniciti si in siguranta.
Limitarile blockchain-ului
Desi blockchain-ul vine cu multe beneficii, ca orice, are dezavantajele sale. Primul este ca blockchain-ul poate incetini atunci cand exista prea multi utilizatori in retea. De asemenea, este mai dificil de scalat datorita metodei sale de lucru de consens.
O alta limitare este ca datele din blockchain sunt imuabile, nu puteti reveni si modifica blocul anterior odata ce a fost scris. Unii il pot considera ca o imitatie care necesita auto-intretinere, ceea ce inseamna ca utilizatorii trebuie sa-si intretina propriile portofele sau altfel pot pierde accesul.
O mare limitare este ca tehnologia blockchain nu este inca matura. De asemenea, nu ofera interoperabilitate cu alte blockchains si alte sisteme financiare si este greu de integrat in sistemele vechi.
Progrese tehnice
Reteaua Lightning (reteaua flugerului)
Reteaua Lightning (LN) permite participantilor sa transfere BTC intre ei fara taxe folosind portofelele lor digitale. Un al doilea strat este adaugat la reteaua Bitcoin pentru a permite tranzactiile intre parti in afara blockchain-ului, care se numeste tranzactii off-chain. Un al doilea strat mareste randamentul fara a compromite niciuna dintre caracteristicile de descentralizare sau securitate ale blockchain-ului original.
Lightning Network creeaza canale de plata intre doi utilizatori intr-o baza de date distribuita, astfel incat acestia sa poata tranzactiona intre ei, fara ca toti ceilalti utilizatori sa primeasca informatiile lor, definind tranzactiile in afara lantului.
Este considerata o inovatie in lumea criptomonedelor, deoarece a fost conceputa pentru a accelera procesarea tranzactiilor si a reduce costurile asociate blockchain-ului Bitcoin. A fost conceputa in 2015 si este in continuare dezvoltata si activata.
Cu toate acestea, cercetatorii au avertizat ca pe masura ce reteaua Lightning creste, va deveni o tinta mai atragatoare pentru atacatori. Bitcoin din reteaua de plati in curs de dezvoltare ar putea fi furat daca utilizatorii nu sunt atenti si poate fi dificil sa se asigure siguranta activelor in viitor.
Potrivit expertilor de la Universitatea Ebraica din Ierusalim, Bitcoin care este in prezent blocat in canalul de plati Lightning Network, care in prezent are aproximativ 9 milioane de dolari in Bitcoin, ar putea fi jefuit de atacatori. Desi acest cusur este destul de serios, cercetatorii sunt optimisti ca se poate remedia pe termen lung.
Ce este SegWit?
Martorul Segregat, sau SegWit, se refera la o schimbare a procesului in modul in care Bitcoin mentine datele tranzactiilor in blockchain. Segregare inseamna separare, iar martorii sunt semnaturile tranzactiei. A fost creat pentru a reinnoi modul in care datele sunt stocate pe blockchain-ul Bitcoin. Acest lucru permite retelei sa detina mai multe tranzactii intr-un singur bloc, imbunatatind randamentul tranzactiei. SegWit a intrat activ pe Bitcoin in august 2017 dupa lansarea codului pentru actualizare in 2015.
SegWit creste limita de dimensiune a blocului unui blockchain prin eliminarea datelor de semnatura din tranzactiile Bitcoin. Cand partile unei tranzactii sunt eliminate, spatiul se elibereaza, la fel si capacitatea de a adauga mai multe tranzactii in lant.
SegWit nu numai ca a imbunatatit viteza de procesare a tranzactiilor Bitcoin, dar a rezolvat si o slabiciune a protocolului care a permis nodurilor sa modifice problemele de maleabilitate a tranzactiilor (TXID) din retea. Eliminand ceea ce este cunoscut sub numele de „date de semnatura” sau „date de martor” din campul de intrare al unui bloc, Segwit a marit numarul de tranzactii care se pot incadra intr-un bloc si a remediat defectul de maleabilitate a tranzactiei.
In reteaua Bitcoin, actualizarea SegWit a fost introdusa ca un soft fork in august 2017. Un soft fork este o actualizare compatibila cu versiunile anterioare care permite nodurilor actualizate sa comunice cu nodurile care nu sunt actualizate. Un soft fork include de obicei o regula noua care nu intra in conflict cu cele existente. Cu toate acestea, datorita costului ridicat al executarii unui nod (in special in tarile in curs de dezvoltare), actualizarea a fost suspendata pe 8 noiembrie 2017.
Ce este Taproot?
Dezvoltatorul Bitcoin Core, Greg Maxwell, a propus imbunatatirea Taproot in ianuarie 2018. Criteriul de 90% al blocurilor exploatate cu un semnal de sprijin de la mineri a fost indeplinit trei ani mai tarziu, la 12 iunie 2021. Inseamna ca 1.815 din cele 2.016 blocuri exploatate pe parcursul intervalului de doua saptamani a avut cateva date codificate lasate de mineri pentru a-si demonstra sprijinul pentru upgrade.
Taproot este un soft care imbunatateste scripturile Bitcoin pentru a spori confidentialitatea si a creste anonimatul in retea. Atunci cand un utilizator nu foloseste Taproot, oricine poate detecta tranzactii. Atunci cand utilizeaza Taproot, acestia isi pot „acoperi” tranzactiile. Taproot face chiar posibil sa ascundem faptul ca un script Bitcoin a rulat. Incepand din octombrie 2020, Taproot este fuzionat cu biblioteca Bitcoin Core.
Una dintre cele mai semnificative modificari ale retelei este inlocuirea semnaturilor Schnorr cu tehnica curenta a semnaturii digitale a curbei eliptice a Bitcoin (ECDSA). Tehnica ECDSA genereaza chei publice din chei private generate aleatoriu, ceea ce face imposibila determinarea unei chei private dintr-o adresa Bitcoin sau cheie publica. Mai mult, semnatura Schnorr va elibera spatiu si latime de banda pe reteaua Bitcoin, facand tranzactiile mai rapide si mai mici.
Permitand contracte de jurnal discret (DLC), semnatura Schnorr poate ajuta la simplificarea contractelor inteligente complexe pe blockchain-ul Bitcoin. DLC-urile sunt o propunere de a adauga o implementare inteligenta a contractului la Bitcoin, permitand stabilirea unor oracole blockchain simple, sigure si usor de utilizat.
Poate ajuta, de asemenea, la scalarea canalelor de plata bidirectionale, cum ar fi Reteaua Lightning, care permite tranzactii imediate pe reteaua Bitcoin.